SINTEZE. Consiliul Județean, de la Mircea David, la Radu Moldovan, președintele care începe astăzi al 4-lea mandat. Citește întreaga istorie

De altfel, cele mai multe proiecte europene și bani europeni aduși în județ, cele mai consistente din punct de vedere financiar programe guvernamentale, PNDL-urile de exemplu, au venit și dezvoltat județul în ultimii 10 ani, în timpul mandatelor lui Radu Moldovan. Cum arată o parte din istoria politică a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, citim în SINTEZE în continuare.

Prezentare generală

Astăzi, 11 aprilie 2022 se fac 30 de ani de la înființarea Consilului Județean Bistrița-Năsăud, instituția cu o istorie administrativă lungă, presărată de multele imixtiuni politice, toți cei care au condus din postura de președinți sau vicepreședinți Consiliul Județean fiind oameni politici, șefi de partide sau reprezentanți la vârf ai acestora. Din start trebuie să știți : Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a avut la conducere 4 președinți

1. Mircea David 1992-1996. Știm că Mircea David, înainte de-a fi primulpreședinte al proaspătului înființat Consiliu Județean a fost deputat în primul Parlament al României post-Decembriste 1990-1992 ales pe lista FSN (Frontul Salvării Naționale).
2. Gheorghe Marinescu: 1996-2000, 2000-2004 și 2004-2008. A fost membru și lider al defunctului Partid Democrat alături de Ioan Oltean, partid rupt de Petre Roman din FSN și condus și de Traian Băsescu dar și lider al PDSR-ului lui Adrian Năstase și în care va ajunge în 2003 cu 22 de primari, o parte și acum în funcție.
3. Liviu Rusu: 2008-2012. Fost secretar general al PD, transformat în PDL, fost primar al orașului Sângeorz Băi, Liviu Rusu a prins doar un mandat ca președinte al Consiliului Județean
4. Radu Moldovan: 2012-2016, 2016-2020, 2020-prezent. Rămâne președintele venit din politică în administrație dar și cel cu cele mai multe realizări bifate în ultimul deceniu pe 3 linii principale: drumuri județene, sănătate și cultură. Rămâne de rezolvat integral Master Planul de apă și canal

De asemenea, în cei 30 de ani de existență, în birourile amenajate pentru cei doi vicepreședinți s-au perindat un număr de 17 politicieni, după cum urmează:  Alexandru Uiuiu (1992- 1996), la doar 27 ani, Gheorghe Marinescu (1992-1996), Vasile Aldrofan (1996-2000), Florin Vasile Şomlea (1996-2000), Mircea Taloş (2000-2004), Szanto Arpad (2000-2004), Constantin Pamfiloiu (2004-2008), Ionel Tompa (2004-2008), Mihai Bumbu (2008-2012), Luca Iancu Mihai  (2008-2012), Stelian Dolha (2012), Alexandru Pugna, Stelian Dolha, Dorin Popescu, Vasile Puica, respectiv  Ioan Țintean, continuarea fiind asigurată de Camelia Tabără și Ciprian Kesckeș Simionca

Consiliul Județean 1992-1996- Începuturile

Președinte a fost Mircea David, vicepreședinți au fost Gheorghe Marinescu și Alexandru Uiuiu, ultimul având 27 de ani și fiind președinte al PAC – Partidul Alianței Civice al criticului literar Nicolae Manolescu, PAC-ul făcând parte din Convenția Democratică din România înființată în noiembrie 1991. Prima structură politică a Consiliului Județean din această perioadă va fi emanația primelor alegeri locale postdecembriste, alegeri care vor avea loc în două tururi de scrutin din 9, respectiv 23 februarie 1992. Erau primele alegeri locale libere după mai bine de jumătate de secol (din 1937). Alegerile locale din 1992 au fost considerate o etapă importantă pentru democratizarea țării după Revoluția din 1989. Un CJ aflat la început și dominat de FSN (Frontul Salvării Naționale), cu ezităriile și problemele de schimbări ce trebuiau făcute în noua administrație județeană ca ”moștenitoare” a fostului Consiliului Popular.

Apare în peisajul politic fostul primar Ovidiu Crețu, acesta intrând  în administraţie imediat după `90, fiind consilier judeţean în perioada 1992-1995 și prefect în perioada 1995-1996.

 

Ce zice Gheorghe Marinescu despre mandatul său de vicepreședinte:  „În 1992, când am intrat eu în Consiliul Judeţean, era o vreme capricioasă de februarie şi cu multe persoane în faţa Prefecturii. Aveam în fiecare zi un miting sau ni se spunea cam aşa: „Nu avem telefoane, nu avem current electric, de mâine vă dărâmăm de aici dacă nu ne faceţi! Ar fi multe de povestit pentru că au fost şi moment fericite şi moment grele în activitatea noastră. Pot să spun că, din păcate, am avut cu foarte mulţi dintre prefecţii judeţului probleme, controverse, care şi pe ei, şi pe noi ne-au împiedicat să facem echipă comună”.

Consiliul Județean 1996-2000: Președinte Gheorghe Marinescu- USD, vicepreședinți: Vasile Aldrofan (PNȚCD) și Florin Vasile Şomlea (PNL).

Sunt primele alegeri locale pe care CDR, adică Convenția Democratică din România le câștigă în fața stângii,asta e să redecem la esență respectivele alegeri locale. În ceea ce privește componența politică a Consiliului Județean, aceasta arăta în felul următor: CDR – 7 mandate, USD (PD-PSDR) – 6 mandate, PUNR- 6 mandate, PDSR- 4 mandate, UDMR, 2, Ecologiștii, 2, PAC, 2, PSM (Partidul Socialist al Muncii), 2, Partida Romilor, PL 93, PRM, MER, PNR și Ilie Constantin, vor avea câte un loc de consilier județean.

Consemnăm începuturile modernizării județului Bistrița-Năsăud și apariția primelor finanțări și care sunt legate de fostul președinte Gheorghe Marinescu. El este primul președinte care a constituit în jurul său o echipă administrativă, de specialişti care au început să lucreze pe proiecte. Gheorghe Marinescu a fost şi omul politic care a ţinut aproape echipa de primari ce se coagula și ea în perioada respectivă.

Consiliul Județean 2000-2004: Președinte Gheorghe Marinescu- PD, vicepreședinți: Mircea Taloş (PNȚCD) și Szanto Arpad (UDMR, ulterior PDSR)

Despre această perioadă, una grea din punct de vedere financiar, adminstrativ șipolitic, Gheorghe Marinescu spunea : ” Nu erau mulți bani pentru proiecte, aveam doar speranțe că vom avea banii respective. Toate proiectele începute atunci, au fost implementate. Am lucrat și am luptat mult să le facem eligibile, să fie aprobate. Pe urmă, mda, le-a venit la fiecare rândul”, își amintea Marinescu.

POLITIC VORBIND…

Din punct de vedere politic, perioada 2000-2004 este cunoscută și ca perioada (2003) când 22 de primari în frunte cu Gheorghe Marinescu au trecut de la PD-ul condus de Ioan Oltean la PDSR-ul lui Adrian Năstase și prezidat în BN de Viorel Pupeză. Prețul defectării se știe: recuperarea pădurilor grănicereşti de pe teritoriul judeţului Suceava şi mai mulţi bani pentru dezvoltarea infrastructurii judeţului.

”Județul Bistrița-Năsăud avea nevoie de susținere de la Guvern, încă fondurile europene erau departe, așa că a fost o mișcare politică care așa ar trebui înțeleasă”, a explicat cu ceva vreme în urmă fostul președinte Marinescu.

Consiliul Județean 2004-2008: Președinte Gheorghe Marinescu, vicepreședinți:  Constantin Pamfiloiu (PRM) și Ionel Tompa (PUR)- Primele războaie politice și scandaluri în presă

Probabil că este cel mai politic legislativ și executiv din istoria acestei instituții, o perioadă instabilă din punct de vedere politic. Dar, hai să vedem ce s-a întâmplat atunci.

Vorbim de unul din primele scandaluri mai mediatizate – constituirea Consiliului Judeţean din anul 2004. Atunci, la nivelul CJ s-a creat o alianţă anti-PSD formată din PD, PNL, PRM şi Partidul Umanist, fost Conservator, partid condus atunci de Dan Voiculescu: „Alegerile din anul acesta au reiterat o situaţie bine ştiută: supremaţia PD în zonă. Se credea că odată cu plecarea lui Gheorghe Marinescu la PSD, partidul de guvernământ va obţine de data aceasta victoria mult aşteptată. Preşedintele liberalilor, Sabin Ilieşi, consideră că baronului local Marinescu i-a sunat ceasul; el nu va mai tăia şi spânzura în acest judeţ pe care l-a condus discreţionar de atâţia ani. Sabin Ilieşi se şi vede luându-i locul lui Gheorghe Marinescu, dar lucrul se va putea întâmpla abia după ce negocierile dintre partidele cu reprezentare în „parlamentul local” se vor încheia. Ca şi în anii trecuţi, surprizele nu sunt excluse, totul depinzând de abilitatea negociatorilor şi de apetenţa la funcţii.
Cei înfrânţi, care se aşteptau la cu totul alte rezultate, se pot consola cu ideea că nu întotdeauna cei mai viteji câştigă războiul… Urmărindu-i în campanie, ne-am dat seama de adevărul acestei afirmaţii. Unii s-au prezentat bine sau foarte bine, dar nu au reuşit să convingă un electorat cu opţiunile gata canalizate spre politic şi nu spre valoarea individului. Economistul Ioan Blaga, inginerii Valer Bindea şi Viorel Cotuţiu,  Mihail Belei , profesorii Constantin Totir şi Ionel Tompa au demonstrat în campania lor că nu sunt cu nimic mai prejos decât cei doi candidaţi intraţi în turul doi”, se scria atunci în presă.

Scandalul ce a izbucnit atunci a fost unul pe măsură: în cele din urmă, umaniştii dar şi o parte din PRM vor trece de partea PSD, darurile primite din partea social-democraţilor şi ale lui Gheorghe Marinescu fiind cele două funcţii de vicepreşedinţi ce au revenit lui Ionel Tompa şi Constantin Pamfiloiu. Una din victime colaterale ale războiului dintre cele două roze a fost ex-deputatul PRM Ioan Sonea , ce care a demisionat din formaţiunea politică condusă de Corneliu Vadim Tudor . Ioan Sonea lasă să se înţeleagă că cei doi consilieri de la PUR (Ionel Tompa şi Gheorghe Pop) nu au avut nici o remuşcare când au trădat protocolul anti-PSD: “Nu ştiu cum se simte Tompa sau Pop, dar, spre deosebire de ei, eu ştiu să pierd. Am preferat să nu mă compromit şi să ies cu capul sus din această situaţie”. Cât despre foştii colegi de partid, deputatul Ioan Sonea afirmă că a întrerupt orice colaborare şi discuţii, în special cu deputatul Emil Rus.

 Tot în acest ultim mandat al lui Gheorghe Marinescu, cel dintre 2004-2008, consilierii judeţeni democraţi şi liberali se retrăgeau din Consiliul Judeţean, calculând că vor putea declanşa alegeri anticipate. Au calculate greșit, fosta Alianță DA , ”Dreptate și Adevăr” (n.red.- mari cuvinte, fapte mai puține) dovedind că nu știe să facă politică, decizia de-a pleca din Legislativul județean fiind una extreme de neinspirată. Gheorghe Marinescu își va duce mandatul până la capăt dar va pierde alegerile din 2008 în fața lui Liviu Rusu.

 Consiliul Județean 2008-2012: Președinte Liviu Rusu, vicepreședinți: Mihai Bumbu (PNL) și Luca Iancu (PDL)

În acest mandat al lui Liviu Rusu, alta e puterea, total altfel arată opoziţia. Ce a rămas la fel? E simplu: luptele pentru funcţii , rămân dublate de bătăliile politice.

Cum arăta structura politică a Consiliului Judeţean?

La începutul mandatului preşedintelui Liviu Rusu, PDL, structura politică a CJ BN era una cât se poate de amabilă cu opoziţia, ea fiind majoritatea şi impunând numele celor doi vicepreşedinţi: Mihai Bumbu şi Gheorghe Marinescu. Dar, cum socoteala de la partid nu se potriveşte cu cea de la şedinţa de plen, Liviu Rusu a blocat, în prima fază, toate iniţiativele opoziţie, anihilând-o ceva mai târziu. Verigile slabe s-au dovedit a fi Vasile Negruşeri şi Vasile Marc, foştii pesedişti de marcă, trecând de partea PDL. Aşa a ajuns Iancu Luca Mihai pe funcţia de vicepreşedinte.

Din punct de vedere administrativ, mandatul lui Liviu Rusu se conturează în jurul depozitului ecologic de la Tărpiu și al Drumului Județean 151. Știm câte s-au țesut în jurul depozitului de la Tărpiu, doar că panglica de inaugurare va fi tăiată de Liviu Rusu, la capătul unei epopei de aproape 10 ani. Povestea e mult prea lungă, reamintim doar că investiţia pentru depozitul ecologic din judeţul Bistriţa-Năsăud a intrat în linie dreaptă în 2010, când Comisia europeană de la Bruxelles a aprobat 43,6 de milioane de euro pentru finanţare, termenul de finalizare a acestuia fiind luna iulie 2011. În final, depozitul ecologic de la Tărpiu s-a dovedit a fi mai scump cu patru milioane de lei decât fusese estimat iniţial din cauză că după începerea lucrărilor au fost depistate probleme în ceea ce priveşte stabilitatea solului. Astfel, a fost nevoie ca în groapă să fie duşi 140.000 de metri cubi argila de calitate, scoasă de pe teritoriul comunei Dumitra, de la o distanta de 12 kilometri de locul în care se afla depozitul. Astfel, valoarea lucrărilor a fost majorată cu 50%, iar corecţia a fost acceptată.

Culmea este că, în 2011, atunci când Liviu Rusu a tăiat prima panglică de inaugurare a depozitului de la Tărpiu, fostul primar al Bistriţei, Vasile Moldovan, care între timp fusese angajat manager de proiect, a afirmat că s-au făcut economii. Numai că economiile au fost nesemnificative, de vreo 3.000 de euro, şi erau doar teoretice. Mai precis respectivele economii proveneau din licitaţiile organizate, însă pe de altă parte construcţia propriu zisă a costat cu 40% mai mult.

 În ceea ce privește Drumul Județean 151, proiectul de reabilitare a fost prezentat de Liviu Rusu în noiembrie 2019. Proiectul a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa 2 – Îmbunătăţirea Infrastructurii de Transporturi Regionale şi Locale, valoarea totală a proiectului fiind de 126.610.050 lei.

 Finalul de mandat al celor aleși în 2008, va ”coincide” în 2012 și cu problemele penale pe care le va avea Liviu Rusu cu procurorii DNA, Rusu preferând să nu mai intre în Campania electorală din vara anului 2012 și în care PDL îl va arunca în lupta contra lui Radu Moldovan pe actualul primar al comunei Maieru, Vasile Borș,și el acum în PSD.

 Consiliul Județean 2012-2016: Președinte Radu Moldovan, vicepreședinți: Alexandru Pugna (PSD) și Stelian Dolha (PNL)

Este primul Consiliu Județean al cărui Legislativ și Executiv va fi dominat de coabitarea dintre PSD și PNL , Uniunea Social Liberală și primul mandat al președintelui Radu Moldovan, secondat de Stelian Dolha și Alexandru Pugna. În cei 4 ani de mandat, remarca preşedintele Radu Moldovan, au fost atrase investiții de peste 730 milioane de euro, pentru binele comunităților din județul Bistrița-Năsăud, şi anume “drumuri făcute, apă curentă în casele oamenilor, investiții în siguranța noastră, în sport, cultură, sănătate”.

Evident nu va lipsi lupta politică și care, în acest legislative, se va da între consilierii județeni PDL și PDL, respective USL, momentul fiind cel al votului ce trebuia dat pentru supleanții ce trebuiau să îi înlocuiască pe o parte din consilierii județeni ai USL aleși în Parlamentul României. Astfel, Cei 13 consilieri judeteni ai Partidului Democrat Liberal și Ramona Bugnar/Ștefan Todea de la Partidul Poporului Dan Diaconescu, au boicotat ședința respectivă. Preşedintele Radu Moldovan: Nu au înţeles nimic din modul în care electoratul i-a sancţionat

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a precizat, în (semi)plenul forului judeţean, că absenţa consilierilor PDL şi PP-DD reprezintă un mod de a face politică a unui anumit demnitar.
„Regret foarte mult că nu au înţeles nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, nu au înţeles nimic din modul în care electoratul din România i-a sancţionat. Din păcate continuă modul de a face politică a unui domn al cărui nume nu îl voi pomeni, care nu a înţeles nimic când a pierdut alegerile din Colegiul 3, într-un mod usturător, ţinând cont că deţineau 12 primării din 15 care formează acel colegiu. Promovează în continuare circ, eu nu voi răspunde la astfel de lucruri”, a declarat  Radu Moldovan. În aceiași perioadă, Dorin Popescu va merge pe funcția de vicepreședinte în locul lui Dolha ajuns în Camera Deputaților, în timp ce  Mirela Cârcu (PNL), Vasile Puica şi Nicolae Lupşan (PSD), au ajuns în CJ pe locul lăsat liber de useliştii plecaţi în Parlament.

Politic vorbind, alegerile locale din 2012 anunță noi ascensiuni politice. Astfel, Daniel Suciu va ajunge deputat, în timp ce pe scena politică intrau Bogdan Ivan, cel care câștiga concursul pentru funcția de purtător de cuvânt al CJ BN  dar și primarul de la Căianu Mic, Paul Știr, cel care cîștiga alegerile locale pe lista PP-DD la doar 23 de ani. De asemenea, Doina Pană, Ioan Deneș sau Stelian Dolha merg în Parlament.

Consiliul Județean 2016-2020: Președinte Radu Moldovan, vicepreședinți: Vasile Puica (PSD) și Ioan Țintean (ALDE)

Este Legislativul în care din  cei 31 de consilieri judeţeni, nu mai puţin de 19 vin din partea PSD. Această majoritate confortabilă le va  permite social-democraţilor să-şi impună preşedintele, aşa că instituţia va fi condusă tot de Radu Moldovan.   PNL a avea 9 consilieri judeţeni, iar ALDE doar 3 consilieri. Nu au reuşit să impună nici măcar un consilier judeţean UNPR, PMP sau PER.

 

Este mandatul cu cele mai multe și vizibile realizări ale lui Radu Moldovan și din care amintim doar câteva: modernizarea clădirii DGASPC din Bistrița – obiectiv ce se realizează din bugetul județean,  Poarta Transilvaniei – 40 de MILIOANE de euro, proiect finanțat din bani europeni și din PNDL, aflat în derulare. Castelul Posmuș – 5 MILIOANE de euro, bani europeni, proiect în implementare. Cele 2 blocuri ANL pentru medici și pentru personalul din administrație (CJ a pus la dispoziție terenul, iar finanțarea bocurilor a venit prin Ministerul Dezvoltării). Proiectele pentru asistații social, derulate în Rodna, Teaca, Lechința și Bistrița Bârgăului, în valoare totală de 20 de milioane de euro. (5 milioane de euro/comună). Proiectele europene pentru modernizarea unor drumuri județene, finalizate din bani europeni, prin care practic s-a înlocuit sursa de finanțare și s-au trimis înapoi banii din PNDL. Modernizarea Cienema Dacia (aprox. 1 MILION de euro). Drumul Blajului ( un drum care face legătura între DN 17 și Colibița, un drum relativ-scurt, dar de impact).

Aici adăugăm perla administrației Radu Moldovan: Spitalul Județean de Urgență ”Bistrița”.

De asemenea, județul Bistrița-Năsăud va primi prin PNDL 1 și PNDL 2, 63, respectiv 150 de milioane de euro, ban ice vor merge atât la Consiliul Județean cât și la cele 62 de primării

Consiliul Județean 2020-2024: Președinte Radu Moldovan, vicepreședinți: Camelia Tabără (PSD) și Ciprian Kecskeș Simionca (PMP)

Este ultimul mandat al președintelui Radu Moldovan. Cum va fi el dar și cum va fi receptată activitatea în Consiliul Județean știm și vedem în fiecare zi și vom vedea în cei doi ani rămași până la alegerile locale din 2024 și care vor fi la termenul legal, adică iunie 2024.

 

În acest an, 2022, dat fiind faptul că se împlinesc 30 de ani de adminstrație județeană, Consiliul Județean va organiza o suită de manifestări dedicate acestei aniversări. Ele debutează chiar astăzi, 11 aprilie și se vor încheia în luna decembrie a acestui an.