INEDIT. Vizitează de acasă Muzeul Memorial al scriitorului Liviu Rebreanu!

Printre personalităţile de marcă ale judeţului Bistriţa-Năsăud se numără şi Liviu Rebreanu (1885-1944), ctitorul romanului românesc modern. După cum se ştie, scriitorul a văzut lumina zilei în localitatea Târlişua, unde n-a petrecut însă decât câteva luni. Poți vizita aici Muzeul Memorial al scriitorului Liviu Rebreanu! Tatăl său, învăţătorul Vasile Rebreanu a fost nevoit să colinde […]

Printre personalităţile de marcă ale judeţului Bistriţa-Năsăud se numără şi Liviu Rebreanu (1885-1944), ctitorul romanului românesc modern. După cum se ştie, scriitorul a văzut lumina zilei în localitatea Târlişua, unde n-a petrecut însă decât câteva luni.

Poți vizita aici Muzeul Memorial al scriitorului Liviu Rebreanu!

Tatăl său, învăţătorul Vasile Rebreanu a fost nevoit să colinde mai multe sate din regiune până şi-a câştigat un post mai stabil, mai întâi în Maieru, şi apoi în Prislop, aşezare situată la aproximativ 3 km depărtare de Năsăud. Astfel, la Maieru şi-a petrecut romancierul copilăria, iar la Prislop o parte din anii tinereţii.

Era normal ca în vederea cinstirii memoriei sale să se creeze pe aceste meleaguri o instituţie muzeistică în care aspecte din viaţa şi opera lui să poată fi cunoscute şi vizualizate. Ideea înfiinţării Muzeului memorial Liviu Rebreanu s-a născut în anul 1956 şi a aparţinut unui grup de iniţiativă de pe lângă Muzeul Grăniceresc Năsăudean: profesorul Sever Ursa, tânăr absolvent al Universităţii din Cluj, profesorii universitari Alexandru Husar şi Gavril Scridon, profesorul Ioan Nichifor Someşan, director al muzeului din Năsăud, Septimiu Pop – profesor la Liceul „George Coşbuc”, diacul din Prislop – Vasile Tabără.

S-a ales Prislopul întrucât aici şi-a petrecut Liviu Rebreanu anii care au fost decisivi pentru cariera lui literară, iar apoi, satul şi oamenii de aici se regăseau în mare parte în lucrarea „Ion”, cel dintâi roman al scriitorului. Deoarece casa din Prislop în care au locuit părinţii scriitorului nu mai exista la acea vreme, s-a hotărât construirea unei alte case care să respecte planul celei vechi, în care urma să fie găzduit muzeul.

Ca urmare, la marginea dinspre Năsăud a satului, s-a ridicat o casă identică cu aceea care a aparţinut familiei Rebreanu. La festivitatea de inaugurare, ce a avut loc la 2 iunie 1957, au fost prezenţi, printre alţii, alături de miile de admiratori ai prozatorului, soţia scriitorului, Fany Rebreanu, surorile acestuia, dar şi fiica, Florica Puia Rebreanu.

Pe placa de marmură, aşezată pe faţada nordică a casei, se consemnează: „ÎN ACEASTĂ CASĂ RECLĂDITĂ ÎN ANUL 1957 PRIN MUNCA LOCUITORILOR DIN PRISLOP-NĂSĂUD, A TRĂIT ÎN MIJLOCUL EROILOR SĂI DIN ROMANUL ION, MARELE SCRIITOR LIVIU REBREANU”.

Cu ocazia inaugurării muzeului a avut loc şi dezvelirea bustului dedicat romancierului, opera profesorului Ioan Nichifor Someşan.

În anul 1963, primul bust a fost înlocuit cu unul nou, realizat în bronz de sculptorul Romulus Ladea. Din acea zi şi satul Prislop va purta numele lui Liviu Rebreanu. Amenajarea interioară a muzeului a fost posibilă iniţial cu sprijinul văduvei scriitorului şi al surorilor lui, care au arătat un adânc interes pentru conservarea memoriei lui Liviu Rebreanu, contribuind cu documente şi obiecte de cea mai mare valoare.

sursa text: Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud. 

COMENTARII

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing