DOCUMENT. Măsurile fiscale pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament

Conform Executivului Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung este necesară ”pentru a rezolva problema de deficit bugetar dar şi de sustenabilitate a finanţelor publice precum şi pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR şi Politica de Coeziune sau de creştere a costului finanţărilor pentru refinanţarea datoriei publice cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice dar şi pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanţarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale dar şi pentru gestionarea eficientă a patrimoniului şi resurselor minerale şi naturale aflate în proprietatea Statului Român”.

DOCUMENTUL INTEGRAL AICI: emproiectlegemasurifiscalbugetare_19092023

Guvernul a propus o serie de măsuri fiscale în vederea diminuării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat. Astfel, se propune:

– Diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;

– Desființarea posturilor vacante;

– Desființarea funcției de șef birou;

– Majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală; Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:

a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție;

b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție;

c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.

– Diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel

ordonator principal de credite de la 12% la 8%;

– Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal

bugetar;

– Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administrația locală ( cele ale demnitarilor din administrația centrala au fost reduse deja prin OUG nr.34/2023) precum și cele din cabinetele conducătorilor autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României;

– Acordarea voucherelor de vacanță numai pentru angajații din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei;

– Acordarea indemnizației de hrană numai pentru angajații din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut;

– Limitarea cuantumului sporului de condiții periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei ;

– De asemenea se propun o serie de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor de funcționare ale instituților și autorităților publice:

Aprobarea/modificare de normative de cheltuieli pentru instituțiile și autoritățile publice indiferent de modul de finanțare în ce privește dotarea cu autoturisme , consumul de carburanți;

– Introducerea de normative pentru cheltuielile cu achiziția de aparate de telefonie mobilă și de abonamente lunare de telefonie mobilă

Se propune ca, începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67 ”Cultură, recreere și religie” să nu depășească 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent.

Totodată prin proiectul de lege se propun măsuri de reorganizare astfel încât începând cu data de 1 iulie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/ locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

– Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice.

– Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau simila.;

Instituțiile publice care nu îndeplinesc aceste condiții se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/centrale/județene prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare.

Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/județene/centrale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

– o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;

– o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;

Microîntreprinderile care realizează venituri de până la 60.000 de euro pe an vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri iar acest impozit crește la 3% dacă veniturile depășesc 60.000 de euro.

Din forma finală a legii a dispărut pragul de rentabilitate de 30% peste care se aplica impozitul de 16%.

Cele mai importante prevederi referitoare la microîntreprinderi așa cum apar în forma finală a proiectului de lege.

La articolul 51, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau

2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”

La articolul 51, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alin. (41) – (43), cu următorul cuprins:

„(41) În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere, depășesc nivelul de 60.000 euro, sau microîntreprinderea începe să desfășoare activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. b).

(42) În situația în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere nu mai desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 și veniturile nu depășesc nivelul de 60.000 euro, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de impozitare prevăzută la alin. (1) lit. a).

(43) În situaţia în care persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. 2 obţin venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte activităţi.”

La articolul 52, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Limitele fiscale prevăzute la art. 51 alin. (1), alin. (41) și (42), precum și alin. (1) ale prezentului articol, se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.”

Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 54 – Reguli de determinare a condiţiilor de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor

Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) şi f), la 51 alin. (1), alin. (41) și (42) şi la art. 52 alin. (1) se vor lua în calcul aceleaşi elemente care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53.”

La articolul 55, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:

„(5) Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 47 sau ca urmare a exercitării opțiunii, comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.”

La articolul 60, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

”2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), până la 31 decembrie 2028 inclusiv, ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, al ministrului muncii şi solidarității sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor.
Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, obținute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.”

La articolul 60 punctul 5, literele c) și d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

”c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut de lege pentru activitățile din domeniul construcțiilor prevăzute la lit. a). Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, după caz, pentru veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.

d) scutirea se aplică potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.”

La articolul 60 punctul 7, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare lunar pentru 8 ore de muncă/zi, prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară, stabilit potrivit legii pentru domeniul/sectorul agricol și în industria alimentară. Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, după caz, pentru veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere depusă la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale;“