Daniel Buda devine coordonatorul organizaţiei PNL Bistriţa-Năsăud. Ce spune Nicolae Ciucă despre întâlnirea de la Bistriţa

PNL caută un tap ispășitor pentru rezultatele slabe la alegerile locale din 9 iunie, 2024. Numai că acesta nu este în cadrul organizației PNL Bistrița-Năsăud, care a fost si rămâne un județ roșu, controlat de PSD. De aceea liberalii ar trebui să facă o analiză mai serioasă la nivel central. Astfel, în 9 iunie, 2024 PNL a câștigat numai 12 județe, după ce în urmă cu 4 ani la alegerile locale din 27 septembrie- 2020, a obţinut 17 consilii judeţene, iar în 2016 controla doar 8 consilii jude­­ţene. Pe de altă parte, după votul din 9 iunie PSD a obținut controlul în 25 de județe, câștigând în plus față de 2020 cinci Consilii Județene controlate de liberali si anume: Timiș, Vrancea, Caraș-Severin, Maramureș, Neamț și Suceava. Desi în campania pentru alegerile locale liberalii l-au plimbat ca pe urs pe Nicolae Ciucă prin toate judeţele ţării, acesta nu a reusit să fie o locomotivă pentru PNL, ci mai degrabă să-l tragă in jos. Ba mai mult Județul Timis a fost vândut ca la piață PSD-ului, după ce presedintele CJ si liderul liberalilor din Timiș, Alin Nica, a fost demis, deoarece s-a opus alianței cu PSD. In dorința coalitiei PSD-PNL de a-l înlătura pe Dominic Fritz de la primăria Timișoara, Nicolae Ciucă a negociat cu Marcel Ciolacu să sustină candidatura liberalului Nicolae Robu la primărie, la schimb cu candidatura PSD-istului Alfred Simonis la Consiliul Judetean, sacrificându-l pe liberalul Alin Nica. (Vezi: https://financialintelligence.ro/alin-nica-demiterea-de-la-sefia-organiz…) Numai că socoteala de acasă nu se potriveste cu cea din târg. Si astfel, Dominic Fritz a fost reales primar la Timișoara iar Alfred Simonis presedinte CJ Timiș. Si astfel Nicolae Ciucă a rămas cu buza umflată după ce i-a făcut cadou PSD-ului presedentia CJ Timiș. Si astfel de analize ar putea continua pentru a vedea cum s-a reusit ca PNL să-și piardă identitatea prin alianta cu PSD. Groparul PNL este Klaus Iohannis , cel care a impus lideri slabi și obedienți la conducerea partidului, prin care încearca să-l controleze . În această perioadă, Iohannis un om lipsit de viziune pe termen lung a încheiat alianța „contra naturii”, aducând PSD la guvernare, aceasta în condițiile în care PNL și USR formau o coaliție de guvernare reieșită din alegerile parlamentare din 2020. Argumentul invocat atunci pentru realizarea coalitiei dintre PNL și PSD era „stabilitatea guvernării”, dar până la urmă s-a dovedit că in loc de stabilitate s-a ajuns la stagnare, iar PNL și-a pierdut identitatea liberală. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Prima dată a fost numit premier liberalul Nicolae Ciucă iar guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie, 2021. După ce acesta a dormit in cizmele statului timp de 1 an și jumătate, pe 12 iunie 2023, Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de prim-ministru si a urmat rotativa chiar din 15 iunie 2023, cand Marcel Ciolacu a fost învestit de către parlament în funcția de prim-ministru. Numai că , în loc să se concentreze pe realizarea reformelor prevăzute in programul de guvernare, cele două partide s-au acuzat reciproc si s-au ocupat mai mult de tot felul de manevre nedemocratice prin lipsa de coerenţă a deciziilor ceea ce a reprezentat o frână in dezvoltarea economică a ţării. Astfel au mai trecut 4 ani degeaba in care cei doi lideri ai colaltiei au fost mai preocupati de amânarea reformelor atât de necesare economiei si astfel am ajuns in anul 2024 la un nou ciclu de alegeri si cu o ţară înglodată in datorii. De altfel unii liberali lucizi precum Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, atragea atentia că alianța cu PSD și “festivalul democrației” au produs daune politice grave partidului. El a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic: – Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid. – Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut. – A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme. (Vezi: https://www.afaceri.news/bolojanalianta-cu-psd-si-festivalul-democratiei-au-produs-daune-politice-grave/) România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. La noi există un număr de 3.228 UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale) reprezentate de orase si comune dintre care cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi cu atât mai putin să ofere servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor, precum salarii, iluminat public, gospodărire, etc. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, iar 891 n-au nici măcar 2.000 de suflete. Avem de asemenea 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Acestea au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. Astfel, 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an. In acest caz, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”. (Vezi si: https://www.profit.ro/perspective/video-eveniment-special-profit-ilie-bolojan-eficient-administratie-lup-singuratic-alocarea-buget-face-criteriul-socialist-politica-guvernului-fata-autoritatile-locale-gresita-20-ani-21552591)