1 Decembrie - ZIUA NAȚIONALĂ. Evenimentele care au marcat România după Revoluție

POLITIC VORBIND….

Anii 90, anii violenței

După evenimentele din 1989, România nu a cunoscut pacea și societatea a suferit mai multe schimbări violente. După decembrie 1989, Ion Iliescu și oamenii săi din Frontul Salvării Naționale s-au instalat la conducerea țării, iar această decizie a trezit nemulțumirea în societatea românească. În primăvara lui 1990 au avut loc numeroase proteste în București, iar pentru a le opri, regimul Iliescu a chemat minerii în capitală pentru a-i agresa pe protestatari. Minerii au ucis și rănit mai multe persoane, iar pentru acea tragedia reprezentanții statului român nu au fost condamnați nici până astăzi.

Tot în primăvara lui 1990, au loc și confruntările violente dintre români și maghiari la Târgu Mureș. Protestele violente au durat câteva zile și 5 persoane și-au pierdut viața, iar aproape 300 au fost rănite.

Ion Iliescu a continuat să controleze România până în 1996, chiar dacă FSN s-a divizat în două partide care ulterior au dominat scena politică: PSD și PD. În 1996, Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu în alegerile prezidențiale. În timpul mandatului lui Emil Constantinescu, România face primii pași pentru a intra sub sfera de influență a SUA, în timp ce Rusia era slăbită după dispariția URSS. În 1999, Parlamentul României dă permisiunea trupelor NATO să ne utilizeze spațiul aerian pentru a bombarda Serbia.

Anii 2000, în NATO și UE

Chiar dacă Ion Iliescu revine în 2000 la conducerea țării, după câștigarea alegerile prezidențiale cu PSD, România își continuă drumul spre SUA și UE. În 2000, Corneliu Vadim Tudor reușește performanța de a intra în turul doi al alegerile prezidențiale, iar acest lucru a convins mulți români să voteze pentru Iliescu.

În 2002, România a fost invitată să adere la NATO, iar pe 29 martie 2004 a fost oficializată această decizie. În iarna aceluiași an, Traian Băsescu, cu partidul PD, devine președintele României și a condus România timp de 10 ani, cu mai multe coaliții dificile. Încă din 2002 România a participat la misiunile NATO, iar țara noastră a trimis trupe atât în războiul din Afghanistan, cât și în cel din Irak.

În 2005, România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, iar economia românească cunoaște o creștere rapidă până la criza economică din 2008. În primăvara lui 2005, România a fost zguduită de scandalul privind răpirea jurnaliștilor români în Irak.

În 2006, Adrian Năstase, fostul premier și candidat la alegerile prezidențiale, este urmărit penal pentru corupție, fiind cea mai importantă anchetă împotrivă unui politician român.

La 1 ianuarie 2007, România a devenit oficial membru al Uniunii Europene și în același an sunt organizate primele alegeri europarlamentare din istoria țării noastre. În 2007 are loc referendumul pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu, care reușește să se salveze. În 2009, Traian Băsescu obține al doilea mandat de președinte și începe cea mai grea etapă pentru cariera sa politică, într-o criză economică profundă care a provocat valuri de nemulțumiri în societate.

După 2010, relansarea economică

Guvernul condus de Emil Boc a luat mai multe decizii care au provocat furia cetățenilor români. Tăierea pensiilor și salariile, concedierea mai multor bugetari au reprezentat soluții dure pe care le-a luat România în timpul crizei economice. Un număr tot mai mare de români a decis să plece la muncă în alte țări, după ce au văzut deciziile Guvernului.

În 2012, Traian Băsescu a pierdut majoritatea în Parlament și s-a format USL, o alianță care cuprindea PSD, PNL și PC. USL a câștigat alegerile parlamentare cu un rezultat de aproape 70%. În 2014, PNL a decis să rupă USL pentru a se pregăti pentru alegerile prezidențiale, iar PSD a rămas la guvernare împreună cu mai multe partide-balama precum PC, UNPR sau ALDE.

Klaus Iohannis a câștigat alegerile din 2014, în fața lui Victor Ponta, însă nu a reușit să oprească dominația PSD-ului asupra guvernului. PSD a guvernat România până în 2019, ajutat mereu doar de câteva partide-balama, iar în 2016 a câștigat alegerile parlamentare cu peste 45%. Tot în 2016, apare și un nou partid pe scena politică – USR – format după protestele anti-PSD din 2015.

Din 2012 și până în 2019, PSD a fost cel care a dat mereu premierul și a controlat Guvernul. Totuși, PSD nu a avut o guvernare liniștită, confruntându-se de mai multe ori cu proteste uriașe în București și în toată țara.

Primii ani ai președintelui Klaus Iohannis la Cotroceni au fost unii foarte discreți, iar acesta a intrat în jocurile politice abia în 2019, când PSD a ieșit de la guvernare și a lăsat locul PNL-ului condus de Ludovic Orban, ajutat de o majoritate formată din mai multe partide mici.

Perioada post-pandemie

Pandemia coronavirus a afectat grav România, cu un sistem medical neperformant. Peste 60.000 de persoane și-au pierdut viața în această pandemie și peste 3 milioane au avut virusul. Chiar dacă Guvernul nu a impus cele mai dure măsuri anti-pandemie, românii au refuzat să respecte indicațiile. Pe fondul acestor nemulțumiri și probleme sociale provocate de pandemie, a apărut partidul AUR, care la alegerile parlamentare din 2020 a obținut aproape 10%, fiind al patrulea partid din Parlament.

În ultimul deceniu, România a cunoscut o perioadă de creștere economică, cu salarii și pensii mărite constant. Salariul minim și salariul mediu din România au ajuns aproape de nivelul din Europa Centrală. Dar după pandemia care a blocat economia mondială, România s-a confruntat cu o criză energetică și o inflație uriașă.

În prezent, România demonstrează că este un partener de încredere pentru UE și NATO, mai ales în contextul conflictului dintre Ucraina și Rusia. România este aproape să fie primită și în spațiul Schengen, după ce Comisia Europeană a ridicat MCV-ul și a apreciat eforturile făcute de guvern pentru a asigura respectarea statului de drept.