Studiu IRES- Starea emoțională a românilor în pandemie

LIPSA CELOR DRAGI ESTE CEL MAI ACUT SENTIMENT RESIMȚIT DE ROMÂNI ÎN PRIMA LUNĂ DE IZOLARE.

Mai mult de trei sferturi dintre participanții la studiul IRES au declarat că în prima lună de izolare au simțit dorința de a se vedea cu cineva drag.

În această perioadă românii experimentează, în proporții destul de ridicate, sentimente și stări de anxietate generate de pierderea resurselor de trai, deciziile autorităților sau singurătate.

Peste o treime dintre români au resimțit frica de moarte generată de posibila infectare cu noul coronavirus, dar și frica de o posibilă criză a alimentelor.

3 din 10 români au avut, în această perioadă, stări de nervozitate neobișnuite.

O treime dintre respondenți au simțit dorința de a merge la restaurant.

Mult mai puțini sunt cei care s-au confruntat, în această perioadă, cu probleme de sănătate mai mari decât de obicei (14%) sau care recunosc că au experimentat stări de nervozitate și certuri cu cei din familie (13%) sau că au avut sentimentul că au fost părăsiți de toată lumea (17%).

Tinerii experimentează într-o proporție mai mare sentimentul că sunt părăsiți de toată lumea și se confruntă cu stări de nervozitate pe care nu le aveau în mod obișnuit în pondere mai ridicată. Pe lângă lipsa celor dragi, tinerii resimt și nevoi legate de socializare, una dintre acestea fiind și dorința de a merge la restaurant care se manifestă în rândul lor în proporții mai ridicate decât în cazul respondenților din alte categorii de vârstă.

Persoanele între 36 și 50 de ani sunt îngrijorate în proporții mai ridicate de rămânerea fără resurse de trai și au experimentat, în această perioadă, în proporție mai ridicată, sentimente de supărare față de decizii ale autorităților.

Cei între 51 și 65 de ani resimt mai acut sentimentul de singurătate, dar și diverse sentimente de frică: frica față de moarte provocată de infectarea cu SARS-CoV2 sau frica generată de o criză de alimente.

Vârstnicii sunt cei care se confruntă în această perioadă și cu probleme de sănătate mai mari decât cele de dinainte de pandemia de COVID – 19, experimentând, în proporții ridicate, și sentimente de singurătate și frică de moarte provocată de infectarea cu SARS-CoV2, dar și frica generată de o criză de alimente.

Femeile sunt mai îngrijorate cu privire la viitor, astfel că, spre deosebire de bărbați, lor le este teamă în proporții mai ridicate să nu rămână fără resurse de trai sau fără alimente și tot ele au temeri mai mari legate de moartea cauzată de infectarea cu noul coronavirus și s-au confruntat, mai mult decât bărbații, cu stări de nervozitate și certuri cu cei din familie.

14% dintre români au fost singuri în prima lună de izolare, iar 1 din 5 români au petrecut această perioadă doar împreună cu partenerul de viață. 64% au stat în familie.

Singuri au stat în proporții mai crescute cei cu vârsta de peste 51 de ani și femeile.

De altfel, 24% dintre vârstnicii de peste 65 de ani au fost singuri în această perioadă.

Prezentul studiu a fost dedicat evaluării stării emoționale a românilor în prima lună de izolare la domiciliu și distanțare socială impusă de decretarea stării de urgență pe fondul pandemiei de COVID – 19.
Studiul a urmărit în mod special efectele asupra populației vârstnice (65+) și arată că în situația de autoizolare din ultima lună acest segment de populație este unul extrem de vulnerabil din punct de vedere emoțional.

”Este uimitor să vezi că 55% dintre vârstnici trăiesc cu frica de infectare pe care o asociază cu moartea sigură, oricum noi le amintim asta în fiecare zi. Închipuiți-vă că mai mult de jumătate dintre bătrânii noștri au simțit un sentiment de singurătate în aceste zile. 47% dintre aceștia trăiesc cu spaima că va fi o criză de alimente, iar un sfert dintre ei au simțit că sunt afectați de o serie de boli pe care nu le aveau înainte.
Drama este și mai mare când vedem cum au traversat bătrânii noștri cele 30 de zile de izolare, adică vedem că un sfert dintre ei sunt singuri și 45% doar cu partenerul de viață, deci tot o persoană cu nevoi speciale și atinsă de fragilitatea vârstei a treia. Asta înseamnă deja 70%, adică majoritatea covârșitoare a bătrânilor noștri sunt singuri, se descurcă cum pot și au traversat destul de greu această perioadă în care poliția raporta cu mândrie cum îi amendează pentru că nu și-au scris ora deplasării pe o declarație care nici măcar nu cuprinde o rubrică de genul acesta” , declară sociologul Vasile Dâncu, fondatorul IRES.