Schimbarea la Față – „Probejenia” (6 august)

În tradițiile populare românești, această zi este marcată de sacre analogii, definite de etnologi ca „imitatio dei”. Ca și momentul biblic, această zi era considerată în lumea satelor ca un „prag”, din perpetua curgere a anotimpurilor, ca punte de legătură între vară și toamnă, între pârguirea holdelor, a pomilor, a viilor și toamna împlinirilor și […]

În tradițiile populare românești, această zi este marcată de sacre analogii, definite de etnologi ca „imitatio dei”. Ca și momentul biblic, această zi era considerată în lumea satelor ca un „prag”, din perpetua curgere a anotimpurilor, ca punte de legătură între vară și toamnă, între pârguirea holdelor, a pomilor, a viilor și toamna împlinirilor și a belșugului.
„Probejenia” avea și valențe premonitive, în credințele populare: dacă această zi era însorită și caldă, toamna urma a fi roditoare, iar dacă ploua, toamna va fi tristă, înnegurată.
Primul semn al toamnei în această zi era schimbarea culorilor pădurii, de la verdele intens, strălucitor, la galben și ruginiu, dealurile și munții părând că ard sub seninul cerului.
Apele râurilor devin mai reci, copiii nu se mai scaldă în undă, căci „o spurcă jivinele” – spun credințele populare. Cerbii și urșii coboară spre ape, înainte de a-și pregăti adăposturile pentru hibernare.
Spuneau bătrânii că de la această zi, întreaga Fire „dă-napoi”, regresează, iarba îngălbenește, pășunile secătuiesc, iar „copacii plâng, că nu-și mai văd crescând lăstarii”.
 
Păsările migratoare dau puilor lecții de zbor, iar berzele și stârcii pornesc cu vaier, spre alte zări, lăsându-și cuiburile pradă vântului și vijeliilor toamnei. Toate viețuitoarele se pregătesc să intre în ascunzători și în borte, șerpii, șopârlele, broaștele se retrag la căldura „din inima pământului”.
Oamenii satelor care la solstițiul de vară (la Sânziene) își scoteau patul pe prispa casei, în cerdac sau în „târnaț” pentru a respira aerul curat al nopților de vară, de la Probejenie își duceau din nou patul în casă, căci semnele apropiatei toamne se arătau.
Acest gest uman, dependent de mișcarea astrelor și de „curgerea” caledarului era cuprins în sugestiva expresie populară: „Numa-atâta-i vara vară, / Cât stă patu mândrii afară.”
Probejenia marca și începutul culesului viilor „pe rod de vară”.
 
Fiind perioada Postului Sfintei Marii, era dezlegare la pește și la struguri, dar și la miere, căci se „descăpăceau stupii” și se aduna în cămări „dulceața florilor”.
În această zi se culegeau și plantele de leac ce purtau numele Maicii Domnului : „Părul Maicii Domnului, Palma Maicii Domnului, Rugul sânmărtesc”, busuiocul ș.a.
Pentru sufletul morților se dădea pomană colac sau pâine din grâu nou și struguri.
Era marea sărbătoare a „degustării pâinii cu bobul de strugure, căci acestea reprezentau în sens „euharistic” însuși rostul muncii și esența Credinței !
 
Sursă text: Maria Bocșe, „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, Sărbători, credințe, rituri, mituri, vol. III, Cluj-Napoca, 2007, pag. 56-59.
 
Material îngrijit și postare propusă de etnolog prof. Emilia Ometiță, șef – Biroul Cultură Tradițională, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.
 

Etichetele acestui articol sunt Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud,sărbători ortodoxe

COMENTARII


CELE MAI CITITE ȘTIRI


ULTIMELE COMENTARII

Marcel

21.04.2024

Cred ca urmeaza miercuri in 24 meciul la Baia Mare cu Minaur

HANDBAL. Gloria obţine bronzul în Cupa României, după două meciuri foarte spectaculoase

MD

19.04.2024

Ea oare nu si da seama ca e limitata, ca anchetele alea de Poirot cand le citesti constati ca defapt ca mai bine nu mai citeai. Dna Cornelia ,e intr-adevar un pericol public fiindca instiga la violenta si revolta, un om care si duce povara vietii si vede anchetele ei se transform...

Augusta Săsărman (PSD): "Cetăţenii de pe aceste străzi nu mai contează pentru primarul Ioan Turc"

M D

19.04.2024

Jenibil e putin spus, tipul asta de strategii cu “bistrita pe maine bune” sunt expirate de mult timp nu mai prind la secolul asta. Numai daca inca ai senzatia ca esti in comunism si le vinzi oamenilor speranta, atunci poate da. Majoritatea din consilierii alesi au doar flatul...

Echipa lui Gabriel Lazany pentru Consiliul Local Bistriţa: "Împreună aducem Bistrița pe mâini pe bune”

Cornelia

19.04.2024

Aceasta ființa este pericol public nu are legătura cu nimic din ceea ce face!! Unde le sunt declarațiile de avere fiica, mama? Impostoarele și scandalagioaicele acestea sunt de ținut departe de oamenii acestei tari! Rusine celor care sustin astfel de caractere! Jos famili...

Augusta Săsărman (PSD): "Cetăţenii de pe aceste străzi nu mai contează pentru primarul Ioan Turc"

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing