Liviu Rebreanu şi Cuibul visurilor – expoziţie de fotografie, documente și obiecte de colecţie

„De la Târlişua ne-am mutat la Maieru… Ăsta e satul copilăriei mele. E un sat de munte într-adevăr foarte frumos, cu oameni voinici şi foarte înţelepţi. Dintre oameniii aceştia am luat toate personajele rustice din literatura mea. Unora le-am pus o mână, altora le-am tăiat un picior, i-am împătimat pe unii, i-am făcut să cugete […]

De la Târlişua ne-am mutat la Maieru… Ăsta e satul copilăriei mele. E un sat de munte într-adevăr foarte frumos, cu oameni voinici şi foarte înţelepţi. Dintre oameniii aceştia am luat toate personajele rustice din literatura mea. Unora le-am pus o mână, altora le-am tăiat un picior, i-am împătimat pe unii, i-am făcut să cugete pe alţii şi oriunde i-am plasat în cărţile mele, tot din Maierul Năsăudului i-am luat”-Liviu Rebreanu.

Pentru a marca cei 135 de ani scurși de la nașterea marelui romancier Liviu Rebreanu, născut la data de 27 noiembrie 1885, sub egida Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Muzeul Cuibul visurilor Maieru prezintă publicului expoziţia de fotografie, documente și obiecte de colecţie intitulată „Liviu Rebreanu şi Cuibul visurilor”.

Aici, în „cuibul”de la Maieru, marele romancier a trăit trei perioade ale existenţei sale: copilăria și anii de școală primară (1888-1898) urmați de revenirile în amiaza forţei sale de creaţie, dintre anii 1918-1938, când şcolarul de altădată și-a regăsit „cuibul”. Ultima perioadă marchează înălţarea în universalitate prin scrisul său grantic, tradus în aproape 40 de limbi ale pământului.

Expoziția reunește fotografii de colecție (fiind expuse fotografii din copilăria scriitorului,instantanee cu membri familiei, cu colegii de şcoală sau prietenii, cu familii care l-au găzduit), documente (telegrame, scrisori, manuscrise, cărţi, acte oficiale etc), şi diferite obiecte care au aparținut marelui romancier, aflate astăzi în patrimoniul muzeului. Dintre acestea putem aminti câteva, cum ar fi: masa de brad la care a scris/transcris o parte din „Răscoala” şi „Catastrofa”, „lampa lui Aladin” la care scria, costumul din stofă englezească, îmbrăcat câţiva ani la rând în cadrul balului ce se organiza, din 1919, la Sângeorz-Băi, tabachera și cana de cafea, nelipsita cruce de pe masa scriitorului, umbrela neagră cu inel de argint, cumpărată de la Londra și alte obiecte personale, donate de soţia şi fiica lui.

Trăiri sufleteşti, meditaţii, emoţii ce au legătură cu acest „cuib cald şi ferit de primejdiile nimicirii, acolo unde Rebreanu a trăit cele mai frumoase şi mai fericite clipe ale vieţii lui.

Expoziţia e deschisă din data de 27 noiembrie 2020 şi poate fi vizitată pe parcursul întregului an.

COMENTARII

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing