Guvernul adoptă "Ordonanța trenuleț". Măsuri de criză pentru populația României

Ministerul Finanțelor a publicat duminică proiectul final al „ordonanței-trenuleț”. Pe lângă înghețarea sumelor în plată, printre noile măsuri se numără creșterea impozitului pe dividende, eliminarea beneficiilor angajaților din IT și reducerea plafonului pentru microîntreprinderi. Ordonanța va fi aprobată astăzi.

Majoritatea măsurilor prevăd înghețarea sumelor aflate în plată la nivelul lunii noiembrie 2024, cum ar fi pensiile, alocațiile copiilor și pensiile speciale ale demnitarilor și angajaților la stat.

Ceea ce înseamnă că, odată aprobată ordonanța, aceste venituri nu vor mai fi indexate cu inflația începând din 1 ianuarie 2025 și pe întreg parcursul anului, așa cum prevăd legile în vigoare în prezent.

Măsurile propuse în ordonanța de urgență ar trebui să reducă deficitul bugetar pentru anul 2025, în condițiile în care, în 2024, acesta este estimat să depășească 8% din Produsul Intern Brut.

Impactul financiar al măsurilor prevăzute în ordonanță va fi de 133,37 miliarde lei, în 2025, conform notei de fundamentare a proiectului.

Crește impozitul pe dividende și scade pragul de neimpozitare a microîntreprinderilor

Unele măsuri apar pentru prima oară în textul ordonanței-trenuleț. Aceasta cuprindea, în variantele anterioare apărute în presă, doar măsuri de reducere a cheltuielilor statului, însă acum au apărut noi măsuri de atragere a fondurilor la buget.

Printre aceste măsuri-surpriză se numără creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10% și se introduce impozitul pe construcții speciale (așa numita taxă pe stâlp care a fost eliminată în 2017 și va afecta domenii precum industria, sectorul energetic și telecom).

O altă măsură cu impact puternic în economie este scăderea pragului de neimpozitare a IMM-urilor, de la 500.000 de euro la 250.000 de euro începând cu 1 ianuarie, urmând ca acesta să scadă la 100.000 de euro din 2026.

Coaliția PSD-PNL-UDMR promisese în programul de guvernare că va menține pragul de impozitare pentru microîntreprinderi la nivelul actual.

Mai mult, dispar ultimele beneficii rămase pentru angajații din IT, agricultură și din industria alimentară.


Principalele măsuri:

  1. Salariile bugetarilor, demnitarilor, angajaților din primării și consiliile județene și locale pe întreg anul 2025 rămân la nivelul din noiembrie 2024.
  2. Sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile și primele angajaților la stat vor fi înghețate și rămân în plată la valoarea din noiembrie 2024.
  3. Orele de muncă suplimentare vor fi recompensate doar cu alte zile libere. Excepție: militarii, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare și salvatorii montani vor primi bani dacă nu primesc zile libere în 90 de zile de la desfășurarea orelor suplimentare.
  4. Compensațiile pentru chirie (precum și indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile şi alte drepturi acordate) ale personalului militar, poliţişti şi poliţiştii de penitenciare se menţin la nivelul lunii noiembrie 2024.
  5. Este eliminată decontarea cheltuielilor cu transportul la plecarea și întoarcerea din concediul de odihnă a bugetarilor.
  6. Bugetarii nu vor beneficia de ajutoare sau indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragerea din activitate, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă.
  7. Angajările la stat în 2025 sunt blocate. Excepție: posturile unice care sunt vacante.
  8. Voucherele de vacanță scad la jumătate (800 lei) și este introdusă coplata pentru ca beneficiarii să aibă parte de ele la valoarea nominală de 1.600 de lei.
  9. În magistratură, plata sumelor dispuse prin hotărâri judecătorești nu va fi suspendată, ci doar va fi eșalonată.
  10. Pensiile speciale (de exemplu: magistrați, parlamentari, militari, diplomați, personalul aeronautic civil) nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei în 2025.
  11. Pensiile speciale pentru primari, viceprimari ori șefi de consilii județene se amână pentru 2026.
  12. Pensiile vârstnicilor vor fi înghețate până la finalul anului 2025 (adică nu vor mai fi indexate cu inflația). Astfel, punctul de pensie va rămâne același pentru tot anul următor: 81 de lei. Nu va mai crește la 91 de lei așa cum era prevăzut în perioada campaniei electorale.
  13. Alocațiile copiilor rămân la fel pe întreg anul 2025 (nu se vor mai indexa cu rata medie anuală a inflației).
  14. Bursele elevilor sunt înghețate la același nivel.
  15. Studenţii (învăţământ cu frecvenţă la universități acreditate) beneficiază de tarif redus cu 90% doar pe ruta dintre casă și orașul în care au loc studiile. Măsura se aplică și pentru transportul local în comun și cu metroul.
  16. Indemnizațiile pentru persoanele persecutate politic în comunism, pentru invalizi, veterani de război, văduve de război și cele acordate membrilor Academiei Române, Academiei Oamenilor de Știință din Româmnia, Academiei de Științe Medicale din România sunt mențin la același nivel.
  17. Indemniația de solidaritate pentru persoanele cu handicap vizual grav, handicap grav și handicap accentuat, care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, va fi introdusă din 2026.
  18. Impozitul pe dividende distribuite începând cu 1 ianuarie 2025 va crește la 10%, de la 8% cât era la finalul anului 2024.
  19. Sunt eliminate facilitățile de care beneficiază angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
  20. Plafonul pentru microîntreprinderi va fi redus de la 500.000 de euro în prezent la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2026.
  21. Este reintrodus impozitul pe construcții speciale, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcției (așa numita taxă pe stâlp).
  22. Subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024.
  23. Cuantumul contribuţiei lunare pentru personalul neclerical rămâne la fel ca la finalul anului în curs.
  24. Sportivii vor avea parte de aceleași rente viagere ca în 2024.

COMENTARII

Iu

în 30.12.2024 ora 14:58:19 Iuliu a scris:

Lasă un răspuns

Ordonanța austerității cunoscută sub numele de “Ordonanța trenuleț” este o cârpeală care nu rezolvă problemele legate de reducerea deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România. Pentru asta este nevoie de un program de reforme bazat pe dezvoltare economică şi reducerea cheltuielilor publice şi a birocraţiei în administraţie. După 35 de ani de la revolutia din decembrie, 1989 si de la căderea comunismului, România este încă un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. De aceea, programul de guvernare trebuie să pornească de la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum: -Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania; -Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală; -În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte; -Reducerea numărului de judeţe la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare; -Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online. România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni). Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în fiecare an de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Ba mai mult, reforma administrativ-teritorială prin comasarea judetelor ar contribui automat la reducerea numărului instituțiilor publice deconcentrate și alte structuri din subordinea ministerelor sau a altor organe ale administrației publice centrale, care în prezent sunt răspândite în cele 41 de judete.


CELE MAI CITITE ȘTIRI


ULTIMELE COMENTARII

Ana

31.12.2024

Ca plus de informatie concreta ....1. lor pensile li se mareau odata ce se mareau salarile celor din sistem si 2. tratamentele mentionate nu eraau decontate doar pentru ei, dar si celor din familie...Asa ca unii dintre bugetarii erau mai cu mot decat altii...

Protest al poliţiştilor de la Penitenciarul Bistriţa (FOTO)

Ana

31.12.2024

Sa mearga la lucru lor si celor de la politie/armata/jandarmerie le sunt decontate integral chiria, au ceva deduceri la rate, au inclusiv decontate integral consultatii si tratamente dentare si oftalmologice.....Pe langa indeminzatie/norma de haine ....Hai pardon....Daca e taiere...

Protest al poliţiştilor de la Penitenciarul Bistriţa (FOTO)

ecologistul

31.12.2024

Iuliu

30.12.2024

Ordonanța austerității cunoscută sub numele de “Ordonanța trenuleț” este o cârpeală care nu rezolvă problemele legate de reducerea deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România. Pentru asta este nevoie de un program de reforme bazat pe dezvoltare economi...

Guvernul adoptă "Ordonanța trenuleț". Măsuri de criză pentru populația României

Acest site folosește cookies

Alegeți care tipuri de cookies să fie utilizate; site-ul folosește cookies pentru a examina traficul și activitățile utilizatorilor de pe acest web-site, pentru marketing și pentru a oferi funcționalitate de tip social media. Citește mai multe despre cookie-uri

Necesare
Funcționalitate
Analiză
Marketing