Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Vița de vie și vinul în legende și tradiții

„Amintiri despre vița de vie au fost transmise de-a lungul timpurilor prin legende, până în momentul când documentele figurate ne-au permis să luăm cunoștință de existența ei.” (Armand Perrin)

„Cele mai vechi momente epigrafice ale lumii mărturisesc că, din timpuri imemoriale, vița de vie și vinul au fost cunoscute și onorate de ființele omenești. Aventura lui Noe și Vechiul Testament nu fac decât să transmită legende vorbite extrem de vechi.” (J. Roy-Chevrier)

„Studiul filologic comparat asupra cuvintelor folosite pentru a denumi vița de vie și vinul în limbile cele mai vechi, începând cu sumeriana, sanscrita, egipteana, celta, araba, armeana, a demonstrat, de asemenea, că vița de vie și vinul au fost cunoscute diferitelor popoare încă din timpuri străvechi.

Ca băutură atrăgătoare, vinul a însoțit sărbătorile tuturor popoarelor, victoriile și progresele lor.

Legendele, tradițiile și credințele în legătură cu originea viței de vie și a vinului sunt foarte numeroase și contradictorii; din ele se desprinde limpede grija pe care au pus-o oamenii în cultura acestei plante, care timp îndelungat a fost considerată simbol al fertilității.

În numeroase legende, potopul (această amintire a dezghețului glaciar) apare drept pedeapsă dată de zei oamenilor, pentru numeroasele abuzuri săvârșite, printre care și beția. În contradicție cu ele, alte legende și Biblia arată că vița de vie a fost sădită pentru prima dată de Noe, supraviețuitor al potopului, acesta fiind considerat astfel și primul viticultor.

După alte povestiri, Noe nu a luat cu el pe corabie vița de vie, deoarece știa că rezistă la un înec prelungit.

De altfel, din textele cărților religioase rezultă că vița de vie și vinul ar fi fost cunoscute și înainte de potop, iar potopul ar fi fost dat oamenilor drept pedeapsă «pentru că mâncau și beau mult»; numai Noe ar fi fost exceptat, fiindcă era cumpătat.”

 

Sursă text: I.C. Teodorescu, „Vița de vie și vinul de-a lungul veacurilor”, în Revista „Pomicultura, Viticultura și Vinificația”, Chișinău, nr. 2 [50], 2014, pp. 40-42.

Photo credit: Arhiva personală Smaranda Mureșan.

Postare propusă și material îngrijit de etnolog drd. Smaranda Mureșan, cercetător științific, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.