Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Nucul
Nucul este una dintre cele mai valoroase specii pomicole, datorită fructului, lemnului și a capacității de adaptare ecologică. Miezul de nucă este un aliment complet, complex și concentrat datorită conținutului în grăsimi, substanțe proteice, zaharuri, substanțe minerale și vitamine. Produsele secundare obținute de la prelucrarea miezului sunt, de asemenea, foarte valoroase pentru prelucrarea unor alimente […]
Nucul este una dintre cele mai valoroase specii pomicole, datorită fructului, lemnului și a capacității de adaptare ecologică.
Miezul de nucă este un aliment complet, complex și concentrat datorită conținutului în grăsimi, substanțe proteice, zaharuri, substanțe minerale și vitamine.
Produsele secundare obținute de la prelucrarea miezului sunt, de asemenea, foarte valoroase pentru prelucrarea unor alimente sau furaje.
Nucile verzi – au un conținut foarte ridicat de vitamina C și sunt utilizate la prepararea dulceței și la prepararea unor băuturi alcoolice sau nonalcoolice.
Lemnul de nuc – este foarte apreciat în industria lemnului, sculptură și artizanat.
Din fructele verzi și din frunze se obțin diferite produse farmaceutice, folosite în tratarea unor afecțiuni (conjuctivite, rahitism).
Nucul este și o valoroasă plantă decorativă datorită frunzișului său bogat de culoare verde intens sau alte nuanțe; folosit pentru aliniamente, solitar sau în grupuri.
Nucul și nucile la nivel simbolic.
Se crede că umbra nucului este dăunătoare ființei umane, simbolurilor fitomorfe, avimorfe și zoomorfe. În preajma nucului nu cresc plante, nici prea multă iarbă, iar omul și necuvântătoarele devin neliniștite.
Și în aria noastră culturală, nucul nu se plantează în curte, deoarece sub nuc nu crește nimic altceva și mai există credința că cel care va planta un nuc va muri în momentul în care grosimea tulpinii sale atinge pe cea a „grumazului omului” (Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, Editura Amarcord, 1994, p. 117).
Nucile pot fi corelate cu spiritualitatea.
Se crede că în interiorul nucii este cuiul Mântuitorului Iisus Hristos. Coaja, învelișul și interiorul nucii au o anumită semnificație: „Învelişul este carnea lui Hristos, cu gustul amar al patimilor, coaja este lemnul crucii, iar interiorul este miezul dulce al revelaţiei divine, care hrăneşte lumina şi o răspândeşte cu ajutorul uleiului din el” (Hans Biedermann, Dicționar de simboluri, vol. 1, ed. cit., p. 281).
Nucul și nucile se mai asociază cu anumite categorii folclorice – cu proverbele, cu cimiliturile, cu basmele.
Sursă text: Cultura nucului, Delia Anamaria Răchișan, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, Baia Mare, BULETIN ŞTIINŢIFIC, FASCICULA FILOLOGIE, SERIA A, VOL. XXVII, 2018.
Photo credit: Colecția personală Camelia Năsăudean.
Postare propusă de Camelia Năsăudean – Referent multimedia, Biroul Cultură Tradițională – Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
CELE MAI CITITE ȘTIRI
ULTIMELE COMENTARII
Nae nae
14.09.2026Este exact ceea ce meriți 🙂 Nește trecut al erei vostre 🙂 Crecă 14 goluri diferență, pentru campioana României în Franța ii puțin.:)))
la articolul Gloria Bistrița, învinsă categoric de Metz, campioana Europei
Ivan Turbină
14.09.2026Rușine adunătura mătușilor hiene PSD, las că vedeți voi după alegeri cine mai face poze de „lidărșip”
la articolul „Leadership-ul politic al femeilor social-democrate” - program de pregătire la Cluj-Napoca
cetateanul Kane™
14.09.2026În teorie, da: Eficiența financiară crește, iar acoperirea socială devine de peste 3 ori mai mare, oferind totodată mai multă demnitate beneficiarilor capabili de autogestionare. În practică, depinde de abordare. În asistența socială, când înlocuiești o intervenț...
Nae nae
13.09.2026Fiind amplasat la o dimensiune anostă, între blocuri case și centrul pietonal acea vegetație ar face o foarte mare diferență! Planetele au încercat să se dezvolte pe pereți, deoarece le priește, dar aciditatea urinei dezvoltate în acel pasaj le umbrește rău de tot�...
la articolul Cum va fi reabilitat un pasaj din Bistrița, din fonduri europene

COMENTARII