29.07.2021

Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Cununa grâului (FOTO)

Augustin Danci

Vizualizări: 874

Comentarii:

„Cununa grâului” este sărbătoarea recoltei de la sfârşitul secerişului. Văzută ca simbol al rodniciei, cununa are menirea de a spori recolta viitoare, de a asigura bunul mers al lucrului și sănătatea secerătorilor. Necesitatea purității rituale este surprinsă în textul cântecelor de seceră: Dimineață ne-am sculat, Și pe față ne-am spălat, Poale albe-am îmbrăcat (…) Secera-n […]

Dimineață ne-am sculat,

Și pe față ne-am spălat,

Poale albe-am îmbrăcat (…)

Secera-n mână am luat

Și la holdă am plecat”. (1)

În fapt, obiectul ritual, cununa împletită din spice de grâu alese din holda secerată, constituie întreg miezul ceremoniei.

„Cununa o aduc mai des gazdele cu stare și cu deosebire dacă au la casă ficiori sau fete mari.” (2)

În Transilvania, cele mai multe obiceiuri legate de sfârșitul seceratului și de ultimele spice erau acelea în cadrul cărora aceste spice erau „mândru” împletite sub forma unei cununi, care era simbol al rodniciei și era păstrată la loc de cinste până la recolta viitoare.

Obiceiul „cununii secerişului” cuprinde în structura sa următoarele etape: „împletirea obiectului ritual, purtatul cununii, udatul cununii, sosirea alaiului la casa gazdei, masa comună și jocul cununii”.

Zona Năsăudului constituie un nucleu centralizator al obiceiului. Aici, cununa este mai bogată prin dimensiunea mare a împletiturii de spice şi prin frumuseţea cântecelor de cunună ce acompaniază aducerea obiectului ritual. Această datină s-a păstrat într-un cadru amplu ce implică întreaga comunitate sătească.

În zona Năsăud, forma împletirii este de cunună propriu-zisă, realizată exclusiv din spice de grâu: „Se împletește în trei, ca părul femeii, apoi o face roată. Cununa este mare cât capul!” (3). La împletire, se aleg „spicele cele mai mari și mai frumoase, fruntea grâului”, iar fetele așează spicele în cunună fără grabă, unele chiar interpretând cântece specifice:

„Să trăiască fetile

Ce-mpletesc cununile

Să-mpletească încă multe

Și de-aicia înainte.”

A aduce cununa de la secerat este un lucru de cinste, motiv pentru care purtătoarea împletiturii de spice trebuie să fie „o fată curată, cea mai frumoasă și cea mai harnică”.

Pe valea Someșului Mare a mai existat o practică distinctă unde alături de cununa purtată pe cap de „fata curată ca lumina, o a doua cunună era purtată de gazdă, deasupra pălăriei, împreună cu struțul de spice din mâna dreaptă.” (4)

Sursă text: Emilia Bumb, „Studii etnologice. Bistrița-Năsăud – obiceiuri, meșteșuguri, rapsozi”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2007, pag. 64-109.

Note: (1) Nicolae Bot, Cântecele cununii, Editura Minerva, București, 1989, pag. 174.

(2) Victor Onișor, „Cununa. Obicei poporan”, în „Revista Ilustrată”, nr. 5, 1902, pag. 140.

(3) H.H.Stahl, „Cununa în Șanț” în „Sociologie românească”, I (1936), nr. 1, pag.11; inf. Docița Crețu, Șanț-BN.

(4) Traian Gherman, „Alduitul cununii. (La secere)” în „Comoara satelor”, 4 (1926), nr. 7-8, pag. 365.

Photo credit: Referent Fabi Adrian – Arhiva Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Material îngrijit și postare propusă de etnolog prof. Emilia Ometiță, șef – Biroul Cultură Tradițională, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.

Etichetele acestui articol sunt Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud,Cununa grâului

COMENTARII

CELE MAI CITITE ȘTIRI

Incendiu puternic lângă Bistrița

01.04.2026

Bărbat din Căianu Mic, oprit în trafic. Ce au descoperit polițiștii

30.03.2026

Accident rutier! O șoferiță a fost rănită (FOTO)

27.03.2026

ULTIMELE COMENTARII

Relea Piticu

02.04.2026

Las că vin alegerile, hienelor! Să mergeți unde-o înțărca șeful vostru Știucă, iapa !

la articolul Alegeri în organizațiile locale PSD din Romuli și Coșbuc (FOTO)

Ovidiu Crețea

02.04.2026

Adică ce harneală, cum adică nu se publică? Ba se publică încă foarte bine bandiților, dați o listă exactă cu funcțiile , posturile etc. si salariile brute, fără nume cum face conform legii orice instituție publică că nu aveți club privat, hoților ! Ce gherțo...

la articolul Avem cifrele! Cât se cheltuie, de fapt, pe salariile sportivilor și ale antrenorilor de la Gloria Bistrița

Cretu si Moldovan

01.04.2026

Ovidiu Cretu a cheltuit 5 milioane de euro pentru o partie inutila dar care s-a dovedit ca e folosita de mii de bistriteni si ar fi fost si mai folosita daca ar fi fost oameni capabili sa o administreze. Moldovan a cheltuit pana acum aproape 50 milioane de euro pe un club car...

la articolul Avem cifrele! Cât se cheltuie, de fapt, pe salariile sportivilor și ale antrenorilor de la Gloria Bistrița

Ana

01.04.2026

Daca sunt fonduri publice - bani de la stat - ca si la orice alt serviciu bugetat aceste cheltuieli trebuie publicate, evident nu cu nume, dar ce ee, spre exemplu, antrenor categorie salar indemnizatie et....

la articolul Avem cifrele! Cât se cheltuie, de fapt, pe salariile sportivilor și ale antrenorilor de la Gloria Bistrița

Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud: Cununa grâului (FOTO)

COMENTARII

CELE MAI CITITE ȘTIRI

Incendiu puternic lângă Bistrița

Bărbat din Căianu Mic, oprit în trafic. Ce au descoperit polițiștii

Accident rutier! O șoferiță a fost rănită (FOTO)

ULTIMELE COMENTARII

Acest site folosește cookies