Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud: Azi despre MILAȘ (FOTO)
Spre izvoarele pârâului Lechința, în plină Câmpie a Transilvaniei, se află localitatea Milaș. După extinderea dominației maghiare, voievodul sau cneazul local a fost înlocuit prin danie regală în secolul al XIII-lea cu un feudal străin, urmașul acestuia, comitele Renold din neamul Kukenesrenold a dăruit prin testament satele Milaș, Ocnița și Comlod, episcopiei de Alba Iulia, […]
Spre izvoarele pârâului Lechința, în plină Câmpie a Transilvaniei, se află localitatea Milaș.
După extinderea dominației maghiare, voievodul sau cneazul local a fost înlocuit prin danie regală în secolul al XIII-lea cu un feudal străin, urmașul acestuia, comitele Renold din neamul Kukenesrenold a dăruit prin testament satele Milaș, Ocnița și Comlod, episcopiei de Alba Iulia, rezervându-și folosința până la moarte.
În 1449 este consemnat într-un document “kenezius de Nulas”, iar la 1461 s-a plătit “cenus quinquagesimalis de Nulas”, dovezi că satul era condus de primari români.
Dar la puțin timp Milașul a ajuns în posesia familiei Kacsis sau Kenteleki Radoffi, apoi a familiei Somkereki-Erdely, iar în 1785 stăpânii erau conții Teleki Adam și Szent-Ivany.
Milașul s-a aflat și a rămas în comitatul Cojocna, plasa de Jos, iar din 1791 a devenit sediu de plasă un timp. Din 1808, aparținea de plasa Urmenis, unde îl regăsim și după împărțirea din 1876, cu sediu de notariat până în 1925-1926, când va trece la plasa Teaca și va intra în componența județului Mureș. De notariatul cercual Milașul mare aparțineau satele: Comlod, Ocnița și Orosfaia, situație menținută și după 1944.
La raionarea din 1950, Milașul va fi comună fără niciun sat, în cadrul raionului Reghin, regiunea Mureș.
Din 1956 se va afla în raionul Sărmaș, regiunea Cluj, având ca sate componente: Comlod, După Deal, Ghemeș, Hirean, Orosfaia, pentru ca la împărtirea administrativă din 1960, să revină la regiunea Mureș, raionul Reghin, cuprinzând satele: După Deal, Ghemeș și Hirean. După 1968, este comună componentă a județului Bistrița-Năsăud.
În 1720, satul avea 67 de gospodării, fiecare cu mai multe familii, care foloseau 600 de jugăre pământ arabil și “fânețe de 150 cosași”, în sat era și o moară de apă cu heleșteu. În 1733 era numită “localitate valahă”, fiind locuit de 81 de familii de români, al căror număr se va ridica la 119 în 1760. În 1785, Milașul avea 860 de locuitori, între care 3 preoți si 14 nobili bărbați. În 1850, populația se ridica la 1130 locuitori, iar la recensământul din 1930 erau consemnate 355 cladiri, 1602 locuitori, constituind 357 gospodării, în localitate aflându-se 10 stabilimente comerciale și de industrie locală.
Documentele postate fac parte din fondul “Primăria comunei Milaș” și “Colecția hărți”
CELE MAI CITITE ȘTIRI
ULTIMELE COMENTARII
Ana
19.09.2024Te iubim ce articol frumos ❤️❤️❤️
la articolul "Trag să îmi ating visele!" - Interviu cu Teodora Damian, realizat de Octavian Moldovan
Sabi
19.09.2024Cea mai bună 👋🏻👋🏻
la articolul "Trag să îmi ating visele!" - Interviu cu Teodora Damian, realizat de Octavian Moldovan
Luci
19.09.2024Cea mai bună! Cele mai bune praji sunt la voi!
la articolul Renumita ciocolată DUBAI se găseşte la COFETĂRIA SUPERB din Bistriţa. Desertul a devenit viral pe internet!
Morari Ileana
19.09.2024Xena handbalului românesc! 🤾♀️ Ai încredere că toate visele se împlinesc! Cu muncă și determinare! Determinarea are ceva magic! 🧙
la articolul "Trag să îmi ating visele!" - Interviu cu Teodora Damian, realizat de Octavian Moldovan
COMENTARII