Ana Moldovan: ”Rog public instituțiile competente să ducă mai departe cazul fraudei electorale de la Sânmihaiu de Câmpie”

Este vorba despre primarul din comuna Sânmihaiu de Câmpie, acuzat de fraudă electorală la alegerile locale din 9 iunie. Acesta, alături de viceprimar, secretar şi un consilier local ar fi făcut mutări fictive în comună pentru ca actualul primar să aibă suficienţi votanţi pentru a mai câştiga un mandat. In urma schimbării domiciliului și a exercitării votului pentru realegerea primarului , fiecare persoană a primit suma de 700 de lei. (Vezi: https://www.agerpres.ro/justitie/2024/07/26/bistrita-nasaud-primarul-vic...) Este efectul legii electorale care permite alegerea primarilor si a presedintilor de consilii judetene dintr-un singur tur de scrutin, prin care un individ poate ajunge primar cu mai putin de 50% din numarul de voturi exprimate, ceea ce genereaza lipsa de legitimitate a celui ales. Este si cazul orasului Bistrita unde premarul a fost ales la o diferenţă de 8 voturi faţă de următorul clasat, ceea ce crează si aici suspiciune de fraudă, cu atât mai mult cu cât nici măcar nu a fost admisă renumărarea voturilor. In concluzie, este nevoie de reforme structurale profunde. România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. La noi există un număr de 3.228 UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale) reprezentate de orase si comune dintre care cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi cu atât mai putin să ofere servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor, precum salarii, iluminat public, gospodărire, etc. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, iar 891 n-au nici măcar 2.000 de suflete. Este si cazul comunei Sânmihaiu de Câmpie, din județul Bistrița Năsăud: (Vezi: https://populatia.ro/populatie-comuna-sanmihaiu-de-campie-judetul-bistri...) Avem de asemenea 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Acestea au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. Astfel, 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an. Astfel, Ilie Bolojan președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL sustine că: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”. (Vezi si: https://www.profit.ro/perspective/video-eveniment-special-profit-ilie-bo...) Trebuie să vorbim de partea de reorganizare pentru că nu putem să nu vedem realitățile demografice pe care le avem. (Vezi si: (https://www.g4media.ro/ilie-bolojan-mesaje-dure-pentru-primari-guvern-si...)